Condromul solitar (enchondrom)
Definiţie – este un hamartrom intraosos format din cartilagiu bine diferenţiat.
Frecvenţa – reprezintă 12% din tumorile benigne ale osului, fără predilecţie de sex.
Localizarea – apare numai pe oasele de origine cartilaginoasă; peste jumătate se dezvoltă pe oasele tubulare ale mâinii, restul afectează celelalte oase: femur, peroneu, mai rar pe oasele trunchiului. Işi are originea în metafiză şi se deplasează spre diafiză în timpul creşterii.
Simptomatologie
Este de obicei asimptomatic, având o creştere lentă. Când este localizat pe oasele superficiale poate să se manifeste prin tumefacţie datorită suflării corticalei. Fractura patologică poate releva existenţa.
Radiologia
Apare ca o plajă osteolitică cu contur net, de dimensiune mică, care subţiază corticala şi produce suflarea acesteia. Uneori se văd zone opace mici care traduc calcifierea cartilagiului; la adult aceste zone sunt mai mari. Scintigrafia evidenţiază hiperfixaţie.
Anatomie patologică
- a) Macroscopic: apare ca un cartilagiu hialin, de culoare alb-gălbuie, cu zone mucoide. Pe secţiune se constată calcifieri şi osificări. Conturul condromului este neregulat, insule de cartilagiu pătrund în osul spongios şi corticală ceea ce explică posibilitatea de a rămâne celule după chiuretaj, sursă de recidivă.
- b) Microscopic: cartilagiu hialin matur şi diferenţiat, cu celule condrocitare diseminate, cu nuclei rotunzi bine coloraţi, cu dimensiuni uniforme.
Evoluţia este lentă, creşterea încetează la terminarea creşterii.
Tratamentul constă în chiuretaj şi grefă osoasă.
Prognosticul este rezervat din cauza riscului de transformare malignă. Semne care sugerează malignitatea: creşterea în volum a leziunii, escavaţii radiografice pe faţa profundă a corticalei diafizare, tumoră care devine dureroasă. Malignitatea survine pe condroamele localizate pe scheletul trunchiului, femur sau humerus.
Cele localizat pe oasele tubulare ale mâinii şi piciorului au evoluţie benignă; excepţional se transformă sarcomatos. Aprecierea gradului de malignitate se face prin examinarea microscopică a întregii tumori extirpate.
În extirparea tumorilor suspectate de transformare malignă, se face rezecţia segmentară largă sau un chiuretaj agresiv completat cu adjuvante (fenol sau azot lichid).
