Osteomul osteoid

Definiţie Tumoră benignă, de mici dimensiuni, dureroasă, formată din ţesut osteoid şi înconjurat de un halou de osteocondensare reacţională.
Frecvenţă 2/1 pentru sexul masculin, apare în a doua copilărie, adolescenţă şi tinereţe; între 5-30 ani, peste aceste limite este rar.
Localizarea este pe femur (col şi intertrochanterian), tibie, astragal, arcul posterior vertebral, oasele tubulare ale mâinii şi piciorului. Excepţional pe epifize, necunoscut pe oasele membranoase.
Simptomatologie
Durerea este prezentă la toate cazurile, vie, aproape continuă, mai intensă noaptea, independentă de activitate sau repaus; accentuată la apăsare şi ameliorată de aspirină.
Radiologia este caracteristică:

• Zona mică de osteoliză cu diametrul 1 cm, cu contur rotunjit, înconjurată de un halou de osteocondensare regulat. În nidus se vede uneori o opacitate osoasă neregulată;
• Osteocondensarea:

1. este mai mare în localizările diafizare decât pe osul spongios;
2. în diafiză provoacă umflarea fuziformă a corticalei.

• Scintigrafia arată o hiperfixaţie vie; este examenul care pune diagnosticul în cazurile în care nu se vede pe radiografie şi confirmă diagnosticul (pe coloană şi os spongios).Scannerul permite localizarea exactă a nidusului şi este obligatoriu înainte de operaţie.
• Osteoporoză regională din cauza durerii şi a impotenţei funcţionale. Când nidusul depăşeşte diametrul 2 cm = 0. 0 este gigant.

Macroscopic se vede: o tumoră rotundă, hiperemică, mai moale ca osul, granuloasă care se detaşează uşor de patul osos. Tumora poate fi localizată la suprafaţa osului sau în interiorul hipercondensării perifocale.
Histologic se evidenţiază:

1. Ţesut osteoid format din travee osteoide aşezate în labirint, inserate într-un ţesut celular bogat cu histiofibroblaste şi osteoblaste pe travee, osteoclaste şi capilare dilatate numeroase;
2. Limita dintre tumoră şi os e netă;
3. Osteocondensare în jurul tumorii cu fenomene de remaniere, fibroză medulară şi infiltrate limfocitare;
4. Sinoviala este hiperplazică, hiperemică cu infiltrate limfomonocitare pseudofoliculare;
5. Părţile moi prezintă edem cronic şi infiltraţii limfocitare.

Diagnosticul se pune cu ajutorul scintigrafiei, iar în cazurile dificile folosind scannerul.
Diagnosticul diferenţial se face cu:

1. Abcesul Brodie care se caracterizează prin localizare metafizară, zona de osteoliză este mai mare, osteocondensarea din jur mai întinsă, iar în cavitate se găseşte puroi.
2. Osteomielita cronică sclerozantă care prezintă aspect radioclinic caracteristic.

Evoluţia se caracterizează prin: nu dispare niciodată, nu creşte, iar recidivele sunt rare şi excepţional se transformă în osteoblastom.
Tratamentul constă în exereză chirurgicală completă a nidusului cu puţin os vecin pentru a nu fragiliza segmentul osos. Localizarea exactă preoperatorie a nidusului este necesară. Aceasta se obţine prin scintigrafie sau scanner, iar intraoperator folosind injectarea de Tetraciclină care este vizibilă la lumina ultravioletă.
Prognosticul: după extirpare durerea dispare complet şi definitiv. Când nidusul nu a fost extirpat complet reapar durerile cu caracteristicile anterioare de câteva luni.